Progresul tehnologic provoaca, în acelasi timp, schimbari importante în societate, eliminând un numar mare de slujbe considerate pâna de curând indispensabile. Pe masura ce tot mai multe procese sunt automatizate, iar robotii devin mai sofisticati, previziunile futuristilor par sa se îndeplineasca: societatea va trece printr-o transformare la scara larga, de proportii similare revolutiei industriale.
Robotii la putere
Oamenii si-au dorit dintotdeauna sa minimizeze efortul necesar pentru asigurarea celor necesare vietii, fapt dovedit de aparitia uneltelor. Conceptul de masinarie care functioneaza singura a fost identificat pe întreg globul, inclusiv în culturi stravechi precum Egipt, China sau Grecia antica. Astazi, acest mecanism este cunoscut sub denumirea inventata de dramaturgul Karel Capek în 1921: robot.
În 1961, la 40 de ani dupa ce scriitorul ceh a conceput acest termen, avea sa apara primul robot industrial. De atunci, automatizarea sarcinilor îndeplinite anterior de oameni a cunoscut o accelerare continua, iar în ultimii ani robotii au început sa preia tot mai multe activitati ale acestora. În 2011, numarul robotilor folositi de companiile din întreaga lume se ridica la 8,6 milioane, conform statisticilor publicate de International Federation of Robotics.
Progresul înregistrat în ultimul deceniu în domeniul procesoarelor, alaturi preturile tot mai mici ale senzorilor, cipurilor si altor componente electronice au permis ca robotii sa devina mai inteligenti, mai flexibili si totodata mai accesibili. Automatizarea a atras îmbunatatirea serviciilor si a dus la cresterea productivitatii, însa tot mai multi experti se tem de efectele pe care le are tehnologia asupra societatii umane.
La începutul secolului al XIX-lea, muncitorii din domeniul textil au devenit celebri pentru actele de vandalism pe care le-au comis împotriva masinilor care permiteau ca munca lor sa fie realizata mai ieftin de persoane necalificate. Acestia au intrat în istorie cu numele de „Ludditi”, atribuit datorita lui Ned Ludd, unul dintre meseriasii care au distrus masinile pe care le considerau vinovate de somaj. În timp, Revolutia Industriala a generat o dezvoltare economica fara precedent în istoria omenirii, care a dus la o crestere masiva a nivelului de trai. Productia mecanizata a avut un efect democratic, numeroase obiecte de lux devenind disponibile publicului larg gratie automatizarii.
În ultimii ani, însa, tot mai multe voci îsi exprima îngrijorarea fata de faptul ca robotii duc la eliminarea tot mai multor slujbe realizate de oameni.
Doi economisti, Jeffrey D. Sachs si Laurence J. Kotlikoff, au publicat de curând un studiu în care subliniaza ca efectele acestei transformari ar putea fi devastatoare pentru generatiile urmatoare. Cei doi experti afirma ca temerile ludditilor devin realitate, iar o mare parte din populatie se va confrunta cu probleme serioase pe masura ce robotii devin din ce în ce mai eficienti.
Expertii afirma ca astazi tehnologia are un efect diferit fata de cel pe care îl avea în trecut. Daca progresul tehnologic a dus la abandonarea carutelor în favoarea masinilor, birjarul a fost înlocuit de taximetrist. În viitor, însa, masinile se vor conduce singure, astfel ca slujba de taximetrist va disparea. Acest lucru este deja valabil în cazul minelor din Australia, unde companiile BHP Billiton si Rio Tinto folosesc camioane care se conduc singure, eliminând astfel costul semnificativ cu salariile angajatilor care conduceau prin desertul australian.
Cei doi economisti afirma ca majoritatea slujbelor realizate astazi de oameni cu un nivel scazut de educatie vor fi preluate de roboti, iar aceasta categorie de persoane va fi afectata. Datele din SUA reflecta o crestere masiva a inegalitatii dintre persoanele cu studii superioare si cele fara: daca diferenta de salariu în 1999 era de 40% între cele doua categorii, astazi aceasta este de 80%.
Cercetatorii explica modul în care robotii ameninta viitorul generatiilor urmatoare: pe masura ce masinile preiau slujbele ce nu necesita un nivel ridicat al educatiei, majoritatea persoanelor care vor avea un loc de munca vor fi dintre cele mai în vârsta, care au dedicat timp educatiei. Statisticile reflecta acest lucru: daca acum 60 de ani veniturile barbatilor cu vârste cuprinse între 45 si 54 de ani erau cu 4% mai mari decât cele ale celor cu vârste cuprinse între 25 si 34 de ani, astazi diferenta este de 41%. Aceasta permite celor mai în vârsta sa detina robotii si sa beneficieze astfel de roadele cresterii productivitatii în urma automatizarii.
Având mai putini bani la dispozitie, generatiile tinere nu îsi permit sa investeasca în educatie si în roboti precum cele mai în vârsta, efectul principal fiind redistribuirea de resurse de la tineri catre batrâni.
Cei doi cercetatori au creat un model economic care a dus la aceeasi concluzie: pe masura ce productivitatea robotilor creste, generatiilor tinere le este tot mai dificil sa investeasca în propria educatie si în tehnologie. Asadar, chiar daca robotii duc la crestere economica, un segment important al populatiei traieste mai rau ca înainte. Cei doi economisti recomanda taxarea generatiei mai în vârsta, care a beneficiat de pe urma cresterii în productivitate, urmând ca banii obtinuti astfel sa fie folositi pentru a îmbunatati educatia generatiei tinere, permitându-i sa beneficieze la rândul sau de progresul tehnologic.
Care sunt slujbele înlocuite de roboti?
Primele slujbe înlocuite de roboti au fost cele din productia industriala, unde sarcinile sunt usor de automatizat. Aceasta tendinta continua într-un ritm accelerat: seful companiei Foxconn, în fabricile careia sunt produse iPhone-urile si iPad-urile Apple, a anuntat ca în urmatorii ani organizatia sa va investi în achizitionarea a un milion de roboti, reducând astfel costurile tot mai mari cu salariile. Compania Philips a aplicat deja acest principiu, deschizând de curând o fabrica în Olanda care necesita de 10 ori mai putini angajati decât fabrica sa din China. Robotii folositi pentru realizarea gadgeturilor electronice lucreaza 365 de zile pe an, 3 ture pe zi, fara a avea nevoie de pauze de cafea, de concediu sau de asigurari medicale.
Pâna de curând, acesti roboti industriali erau prea costisitori pentru a putea fi folositi de alte companii decât marile concernuri globale. Anul trecut, o companie americana a schimbat acest lucru, lansând pe piata robotul Baxter, care poate fi achizitionat cu doar 22.000 de dolari, adica de 20 de ori mai ieftin decât un robot industrial standard. Kevin Kelly, editorul revistei Wired, crede ca Baxter va juca un rol la fel de important în raspândirea robotilor în companii precum cel jucat de PC-uri în adoptarea computerelor de catre publicul larg: „daca robotii de pâna acum erau echivalentul computerelor mainframe, Baxter este primul robot PC”.
În ultimii ani, utilizarea robotilor nu s-a limitat la înlocuirea slujbelor din productia industriala, ci a demarat si în domeniul serviciilor. Cercetatorii au conceput roboti-farmacisti, roboti-chelneri, roboti-fermieri, roboti-pompieri, masinariile începând sa fie folosite în tot mai multe domenii.
Autorul Kevin Kelly crede ca majoritatea slujbelor existente astazi vor trece prin ceea ce el numeste „Cele 7 etape ale înlocurii de catre roboti”:
1. Un robot nu poate în nici un caz sa îndeplineasca sarcinile pe care le îndeplinesc eu.
2. OK, poate sa rezolve câteva dintre ele, dar nu pe toate.
3. OK, poate face tot ce fac eu, dar are nevoie de mine atunci când se strica, iar asta se întâmpla des.
4. OK, rezolva fara probleme operatiunile de rutina, însa are nevoie de mine pentru a-l învata sa îndeplineasca sarcini noi.
5. OK, poate sa pastreze jobul meu vechi, pentru ca e clar ca nu era o slujba destinata oamenilor.
6. Acum ca robotii au preluat fosta mea slujba, noul meu loc de munca este mult mai interesant si mai bine platit!
7. Ma bucur ca un robot/computer nu poate face ce fac eu acum.
Schimbarile dramatice care vor avea loc pe piata muncii în urma automatizarii nu sunt unice în istorie. Economistii ofera ca exemplu agricultura: daca în 1800 peste 90% dintre americani lucrau în agricultura, acest procent avea sa scada la 41% în 1900 si la doar 2% în ziua de astazi (procentul va continua sa scada pe masura ce robotii vor ara ogoarele si vor mulge vacile fara interventia oamenilor). Cei care au abandonat agricultura au lucrat în noi domenii, ce nu puteau fi prevazute la începutul secolului al XX-lea. Optimistii afirma ca omenirea va trece printr-o transformare similara pe masura ce robotii vor elimina, prin automatizare, slujbele de astazi. Chiar si în acest scenariu optimist, tranzitia spre noua organizare a societatii va fi benefica doar pentru cei care se pot adapta la schimbare.
Care vor fi slujbele viitorului?
Marc Andreessen, cofondatorul al companiei Netscape si al fondului de venture capital Andreessen Horowitz, crede ca în 30 de ani vor mai exista doar doua tipuri de slujbe. „Raspândirea computerelor si a Internetului va împarti angajatii în doua categorii: cei care spun computerelor ce sa faca si cei carora le spun computerele ce sa faca”.
Andreessen crede ca diviziunile dintre persoanele care detin robotii si cele care primesc ordine de la computere vor duce la probleme serioase în societate, ca urmare a inegalitatii. Globalizarea a dus la reducerea salariilor persoanelor ce prezinta competente obisnuite, pe când veniturile elitelor au crescut. Andreessen se asteapta ca diferenta de venituri sa devina si mai accentuata. „Schimbarea la care urmeaza sa fim martori va fi extrem de benefica pentru persoanele care au capacitatea de a proiecta la nivel global ceea ce fac în acest moment”, spune Andreessen. Acest lucru se poate observa deja în educatie, unde profesorii de la Yale sau Harvard pot tine un curs în fata a milioane de studenti gratie platformelor de educatie online.
Ca urmare a exacerbarii diferentelor dintre persoanele cu competente deosebite si cele care nu ies din comun, Andreessen spune ca nu va mai exista o clasa mijlocie. David Autor, un economist de la MIT, spune ca automatizarea reflecta deja acest lucru. „Robotii înlocuiesc tot mai multe slujbe ale clasei mijlocii — pot fi contabili, operatori de ghiseu, agenti de check-in — însa nu sunt foarte buni la sarcini precum curatatul toaletelor. În mod ironic, activitatile care s-au dovedit mai usor de automatizat nu sunt cele care necesita cele mai putine competente. E mai usor sa pui un computer sa joace sah decât sa-l pui sa spele vase”, spune Autor.
Andreessen spune ca sfaturile sale pentru tinerii de astazi pot fi sintetizate în doua cuvinte: "study STEM" (science, technology, engineering and math). Acronimul STEM denota cele patru domenii de viitor în viziunea lui Andreesen: stiinta, tehnologie, inginerie si matematica. În cazul profesiilor liberale, doar cei mai buni vor putea profita -- autorii, muzicienii si regizorii ale caror opere devin best-seller la nivel global.
O analiza realizata de Deloitte confirma ca slujbele viitorului vor necesita competente mai multe si mai avansate decât slujbele de astazi. Deloitte afirma ca tehnologia elimina multe slujbe îndeplinite de persoane cu competente limitate, motiv pentru care aceasta categorie a populatiei va fi nevoita sa caute noi locuri de munca si sa deprinda noi competente în mod constant.
Autoritatile din mai multe tari au început deja sa ia masuri pentru a pregati populatia pentru slujbele viitorului. În 2012, Estonia a început un program pilot în cadrul caruia elevii de clasa I învata sa programeze, începând de la principiile de baza ale limbajelor de programare. „Vrem sa schimbam mentalitatea conform careia programele si computere sunt doar niste lucruri. Aceast proiect este o oportunitate de a deveni un utilizator inteligent al tehnologiei”, spune Ave Lauringson, coordonatoarea proiectului. În SUA, pentru a promova programarea, primarul New York-ului s-a înscris în 2012 pe site-ul Code Year, care ofera utilizatorilor posibilitatea de a învata sa programeze usor si gratuit, prin lectii interactive trimise saptamânal prin email. În Marea Britanie, companii precum Google si Microsoft pledeaza pentru introducerea programarii în scoli. „Este necesar sa le oferim copiilor nostri competentele necesare pentru a întelege computerele daca vrem ca ei sa poata concura pentru slujbe în viitor”, a explicat Alex Hope, coautorul raportului Next Gen, ce ofera mai multe argumente în favoarea introducerii programarii în scoli.
Un exemplu de „slujba a viitorului” este oferit de Apple si de dispozitivele pe care compania americana le-a introdus pe piata în ultimii 5 ani: iPhone si iPad. De la lansare, publicul larg a dezvoltat peste un milion de aplicatii care ruleaza pe aceste dispozitive, dând nastere fenomenului intitulat „the app economy”. Un raport recent estima ca „The App Economy” - activitatea asociata dezvoltarii de aplicatii pentru iPhone si Ipad - a creat 466.000 de locuri de munca în SUA. În 2007, atunci când iPhone-ul a fost lansat pe piata, numarul slujbelor din cadrul „The App Economy” era zero.
Pe masura ce lumea devine mai conectata, iar dispozitivele din ce în ce mai inteligente, economia post-industriala va oferi tot mai multe oportunitati. Un domeniu în continua dezvoltare este cel al „data mining-ului”, în care cantitatea imensa de date generate de dispozitivele electronice tot mai raspândite este gestionata si interpretata cu ajutorul statisticienilor, al specialistilor în computer science si al oamenilor de stiinta. Din acest motiv, mai multi experti au denumit deceniul în curs drept „era Big Data”. Cei care vor avea competentele necesare vor prospera, însa pentru cei ce refuza sa se adapteze la schimbare viitorul se anunta incert. Brian David Johnson, futurologul companiei Intel, ofera concluzia: „Nu lasati ca viitorul sa vi se întâmple. Actionati!”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu